1.400 de pasageri, circa 550 membri de echipaj. Construita in 1982, navigind sub
numele de “Cintecul Americii” (The Song of America), “batrina-tinara doamna” si-a
purtat turistii americani in curse de 7 zile intre Miami si Nassau, cu deplin succes.
La vremea respectiva a introdus citeva inovatii in modul de aranjare a cabinelor
si a tonajului usor marit. Dupa ce si-a schimbat de citeva ori stapinii, a fost achizitionata
in mai 2005 de catre firma engleza Thomson. Cum se intimpla adesea in acest business,
dupa o sumara cosmetizare, nava a fost pusa din nou “la produs”, impletind interesele
cipriote cu cele engleze in scopul obtinerii a ceea ce cu totii ne dorim: profitul
banesc.
De cum te apropii de vas, iti dai seama ca marimea lui nu este asa de impunatoare
precum te astepti. Accesul se face printr-o singura poarta numita “Gangway”, situata
undeva pe la mijloc. Lungimea totala este de 214.88 metri iar latimea de 28,4 m.
Inainte sa pui piciorul pe vas, trebuie sa faci un scurt popas la distribuitorul
de lichid dezinfectant pentru a-ti clati miinile posibil infestate de paraziti nemernici
si bacterii nesanatoase. Apoi, la intrare te intâmpina cei 3 nepalezi vigilenti,
insarcinati cu paza si apararea. Unul din ei iti scaneaza legitimatia si-ti vede
si figura pe ecranul laptopului. Astfel esti inregistrat ca pasind pe vas de catre
sistemul computerizat de acces. Acest lucru este absolut necesar, tinind seama de
numarul de oameni care se perinda la bordul navei. Un teoretic intrus nu ar avea
nicio sansa de a se strecura neobservat sau folosind o identitate falsa.
Unul din echipa de security iese in evidenta prin modul deosebit de exprimare: datorita
modului de pronuntie tipic nepalez, trebuie sa stai si sa decodezi ceea ce-ti spune
in engleza. Daca reusesti sa intelegi circa 80% este deja un lucru foarte bun. Nu
e un baiat rau, dar uneori utilizeaza frecvent doua cuvinte: “very good…..very good…”,
indiferent despre ce este vorba.
Imediat ce ai patruns inauntru, adica pe Deck-ul 1, ai sa realizezi cam… unde ai
ajuns. Patina timpului isi spune cuvântul… si cind spun “patina” ma refer nu numai
la designul interior tipic anilor ’80 ci si la multiplele zgirieturi, pete, adincituri
etc. care iti sar in ochi cu usurinta. Mocheta, desi recent inlocuita, a fost prost
lipita si are nenumarate mici “valurele” ceea ce creaza o neplacuta stare de confort
komsomolist.
Cum intri pe dreapta, este culoarul principal, unde forfoteste echipajul in sus si
in jos. Din cind in cind, un stewart curata cu mopul linoleul tocit de atitia pasi
- dar pentru inceput - numai pe jumatatea benzii de circulatie. Pe Deck-ul zero,
adica la “galere”, se afla majoritatea cabinelor pentru echipaj, unde zi si noapte
ai parte numai de lumina neonului. Vasul este impartit in 16 compartimente care se
pot etansa prin porti metalice de siguranta. In caz de avarie, se da comanda de pe
punte si se inchid automat portile. Trebuie sa fii atent sa nu-ti prinzi vreo mina
sau picior, fiindca pot fi retezate cu usurinta. Cu doua compartimente umplute cu
apa, nava poate inca pluti, dar daca se mai umple unul, atunci ne ducem lin spre
abis.
Iti trebuie cam o saptamina pina cind incepi sa capeti o idee despre schema culoarelor
si a cabinelor. La inceput poti fi foarte dezorientat, din cauza stilului labirint
in care te invirti si nu poti folosi decit o harta sumara care nu te ajuta prea mult.
Cel mai rapid inveti cum sa ajungi in sala de mese care e situata pe Deck-ul 2 si
e impartita in doua: los trovadores y staff companeros. Mincarea este oarecum variata
si comestibila, in plus ai si un dozator pentru cafea sau juice. Fructele si prajiturile
nu lipsesc din “oferta casei”. Uneori primesti un bonus sub forma de suc la doza,
atunci cind termenul de garantie se apropie de finish.
Fumatorii sau cum se mai spune prin aceste locuri - los fumadores - au posibilitatea
sa-si garniseasca plaminii cu ceva cenusa in plus numai in locurile special amenajate:
fie pe Crew deck, fie in Crew Bar sau – dupa cit se pare - si pe Deck-ul 1, in holul
de trecere unde se joaca intensive Mahjong sau se lectureaza ziare, mai mult sau
mai putin expirate.
Echipajul este compus din mai multe nationalitati, asa cum se procedeaza pe mai toate
vasele, pentru evitarea oricarei tentative de formarea a unui bloc comun – Divide
et Impera – predominanti fiind bineinteles colegii filipinezi care din tata in fiu
au mostenit aceasta atractie pentru lucrul pe mare. Mai sint indonezieni, indieni,
sri lankezi, myanmarezi, arabi, nepalezi, ucrainieni, bulgari, sloveni, sirbi, slovaci,
unguri si bineinteles… români. Posturile cheie sunt ocupate in proportie de 90% de
greci si ciprioti iar restul de englezi, scotieni sau welshi.
Pe Deck-ul 1 se mai afla Centrul Medical unde sint rezolvati pacientii cu probleme
deosebite de sanatate. Injectiile contra raului de mare sint cele mai des solicitate.
Apoi, mai sunt persoanele care se auto-accidenteaza in cabina prin simplul fapt ca
nu sunt atente si isi izbesc “tartacuta” – partea superioara a capului - de suportul
televizorului, acuzind o ineficienta proiectare ergonomica. Acesti turisti respectabili,
uita de obicei ca este o mare diferenta intre conacul unde locuiau acasa si cabina-cuseta
de doar citiva metri patrati unde totul este inghesuit la maxim. Alte cazuri des
repetabile sint persoanele care pasesc cu gratie pe puntea/pardoseala umeda, utilizind,
in cele mai multe cazuri, pantofi cu talpa neteda si care aluneca, “rupindu-si” fundul
sau genunchii. Desi se plaseaza semne galbene sau portocalii – foarte vizibile -
utilizate de housekeeping, acesti pasageri neatenti se pling ca nu le-au observat
in timp util. Doctorul si cele 2 asistente medicale isi dau silinta sa asigure o
interventie prompta atunci cind sint anuntati prin telefon, pager sau statie radio.
Pe Deck-urile 2 ,3, 4 si 6 se afla cabinele de pasageri tip standard: cu vedere la
mare/hublou si fara hublou / cu vedere la interior. De multe ori, unii turisti se
pling ca dimensiunile cabinelor (111-166 sq. feet) sint cu mult mai mici decit ceea
ce parea in catalogul prezentat la agentie. Bietii de ei nu stiu ca acest vechi truc
fotografic inca este folosit de mai toate firmele doritoare sa-si prezinte “marfa”
cit mai atragator.
Depinzind de unghiul din care este luata imaginea, o camera poate fi perceputa ca
fiind foarte generoasa in dimensiuni, dar realitatea este cu totul alta. Apoi un
mic procent de 0,02% este cel al pasagerilor claustrofobici, care in mod ciudat,
odata ajunsi la bord descopera ca nu se simt in largul lor, cu toate ca stiau dinainte
ca au probleme cu acomodarea in spatii restrinse. Mai exista un fenomen raportat
de turistii care se cazeaza intr-o cabina vecina cu o cabina de familisti sositi
cu copilasi mici /sugari la bord. Peretii fiind relativ subtiri si slab fonic-izolati,
va dati seama ce placere e sa suporti oracaiturile micilor “protestatari”. Mai sint
si alte zgomote… de alta natura… dar nu intru in amanunte. Nici nu-ti poti da seama
ce somn odihnitor poti avea in concediu, cind de partea cealalta a peretelui se aude
un sforait neaos, sanatos, puternic si vibrant! Din cind in cind, apar mici probleme
cu unele saltele, “deselate” de atitea “incalecari” si care sint burdusite cu paturi
pentru a ajusta adinciturile provocate de uzura timpului. Prizele in cabine sint
pe sistem american la 110 V si nu ai posibilitatea sa folosesti aparatura ce ti-ai
adus-o cu tine. Trebuie sa apelezi la serviciul gratuit de re-incarcare pus la dispozitie
de Receptie. Asta inseamna intre 20-60 de aparate pe zi (tel. mobile/ camere foto
/ camere video / incarcatoare de acumulatori / periute electrice / masini de ras
/ MPtriuri sau Aipoduri/ Aiphonuri / …Aiii…da’ ce-Aiii cu noi fratee!?.
Pe Deck-ul 7 se afla cabinele-apartamente. Alt confort, alti bani. Pentru cei cu
dare de mina este o adevarata desfatare sa locuiesti acolo. Culori calde, “primitoare”,
spatiul interior bine impartit, camera de baie maricica. Nu ai balcon propriu, dar
puntea pentru promenada este aproape. Ce sa mai zic de cabinele categoria Lux de
pe Deck-ul 9. Au balcon propriu unde te poti bronza fara sa fi deranjat de cineva.
De serviciul “Room Service” poti beneficia formind un numar de telefon si… cu putin
noroc…l-ai prins, daca nu, tot la Receptie suni si… pina la urma esti rezolvat.
Serviciul pentru Laundry se afla pe Deck-ul 0 si toate problemele legate de spalat,
curatat, calcat sunt rezolvate prompt si eficient. La bord exista si un croitor care
se ocupa de mici reparatii si modificari. Tot in Laundry se afla si magazia cu uniforme
pentru crew. Hainele personale se spala separat prin intermediul a doua masini de
spalat situate in prova. Tot acolo se afla si doua uscatoare, dar numai unul functioneaza.
Problema principala o constituie pasagerii care au “bucuria” de a fi cazati in cabinele
situate in spatele vasului si anume deasupra motoarelor. Vibratii si zgomote sint
pe tot cuprinsul vaporului, atunci cind se navigheaza, dar in cabinele din spate,
efectiv nu se poate dormi. Chiar si cu o pereche de doape-antifoane tot nu poti sa
ignori “tortura” decibelilor. Bineinteles ca agentia unde ai rezervat biletul nu-ti
spune nimic despre ce te asteapta si astfel te trezesti ca prima ta noapte este una
ALBA. A doua zi, vii la prima ora la Receptie cu ochii umflati de nesomn si te ceri
sa fii mutat intr-o cabina mai omeneasca. Cu putin noroc, daca esti printre primii
solicitanti, cazul se rezolva cu brio… daca nu, atunci firma iti “bandajeaza ranile”
printr-o suma modesta drept compensatie pentru noptile de suferinta. Multi turisti
ajung la concluzia ca mai bine rezervau un loc linistit pe mal, la un hotel.
Daca vrei sa faci cumparaturi, pe deck-ul 4 sunt mai multe magazine de unde te poti
aproviziona cu tigari, bauturi si dulciuri sau haine, parfumuri si multe alte brizbizuri
nefolositoare, care ingreuneaza de obicei valiza turistilor dornici de souvenir-uri.
Fetele de la shop te servesc prompt si profesional cu un zimbet glacial. Noroc ca
mai exista si momente cind shop-urile sunt inchise fiindca uneori e o mare plictiseala
sa stai si sa astepti pina intra vreun client. Preturile sint in lire sterline si
uneori ai si discount de primavara sau de vara.
Pentru distractia distinsilor pasageri exista mai multe facilitati precum Can Can
Lounge-ul unde seara de seara se sustin spectacole de muzica si dans. Echipa este
tinara si talentata iar costumele foarte reusite. Din cind in cind este invitat cite
un comediant care se straduie sa smulga macar un mic zimbet de pe fetele impenetrabile.
Umorul englez este foarte diferit si greu de inteles. Poate fiindca nu prea gasesc
subiecte pe tema carora sa construiasca o gluma. Am ascultat o “tentativa” de gluma
pe seama familiei regale, de genul, cum se aude cind regina trage un “vint” in caleasca
regala. Mai interesant a fost un show realizat de o doamna comedianta care nu numai
ca spunea poante, dar si cinta live. Poate ar fi trebui sa il invite si pe Mr. Bean
fiindca sint sigur ca ar avea succes la public. Oare citi Mr. Bean or exista in viata
reala in UK?
Un alt loc in care te poti delecta este Oklahoma Lounge-ul unde poti dansa pe ritmuri
demodate si nu prea atragatoare, in special pentru generatia tinara. Daca vrei sa
faci o dedicatie, nu poti, fiindca DJ-ul este prezent numai pentru partea tehnica.
Asa ca nu-ti ramâne decit sa stai la o masa si sa comanzi pahar dupa pahar. Tot in
Oklahoma se desfasoara si Karaoke show unde poti sa dovedesti cit de talentat esti.
De foarte multe ori insa, se intimpla ca penibilul sa depaseasca incredibilul.
Daca vrei ceva mai select, atunci poti sa mergi in Clipper Bar unde 3 muzicieni
cinta live jazz music. Sonorul este cam “patrunzator”- la propriu - dar daca stai
la o masa mai departata de scena, atunci nu sint probleme.
Vasul dispune si de un department special intitulat KIDS ZONE, unde parintii isi
pot lasa odraslele sub atenta supraveghere a 3 tinere doamne corpolente, dar foarte
rabdatoare. Utilarea este completa: masute, scaunele, saltele, pereti pentru cataract,
LCD big TV, computere cu jocuri, bricolaj etc. Copiii sint grupati pe virste si primesc
la sfirsitul croazierei si cite un suvenir sub forma de tricouri, genti sau portmonee.
Pentru amatorii de sporturi in aer liber, vasul ofera patru posibilitati de petrecere
a timpului liber: inchiriere de mingi de baschet (cele mai cerute), palete pentru
ping-pong, darts adica “jocul de-a aruncatul la tinta” si carti de joc pentru pasionatii
de poker, bridge sau popa-prostu.
Internetul este accesibil pe deck-ul 4 unde se afla I-net café-ul. Un mic separeu
cu 6 masute metalice, 5 PC-uri si o imprimanta. Singura chestie e ca te cam ustura
la buzunar din cauza conexiunii prin satelit: 1 BP pe minut in timpul descarcarii
vreunei pagini sau trimiterii unui mesaj. De multe ori se intimpla sa fie inchis
din motive de lipsa de semnal. Echipajul poate folosi internetul in Training Room
pentru numai 2 USD pe ora, ceea ce nu e rau deloc… timp liber sa ai…
Seara de seara mai exista o posibilitate de a-ti omori timpul si anume “ingrasind”
beneficiile realizate de jocurile de noroc in cazino-ul de pe deck-ul 5. Copiii si
tinerii sub 18 ani sint expediati la culcare sau in fata televizorului, fiindca nu
le este permis.
Ziare nu sint disponibile la bord; nu poti citi decit ziarul volant tiparit din
Internet si distribuit gratuit in fiecare zi. Mai des intrebate sint rezultatele
la fotbal si Loteria Nationala. De cele mai multe ori, turistii isi cumpara singuri
ziare si reviste din “Terminal”. Subiectele tratate sint despre actrite bulimice
sau anorexice, copii rapiti sau disparuti, ultimile toale ale Poshei Beckham, micul
dejun al Britneyei Spears, rabufnirile lui Dodi al Fayed, plimbarile printilor mostenitori
cu elicopterul unitatii militare pe banii contribuabililor, retete de slabit pe baza
de ciocolata, etc., etc., etc.
Pentru dezmortirea oaselor pe deck-ul 8 poti apela la GYM saloon unde un antrenor
profesionist indruma tinerele doamne de 65-75 ani in folosirea diferitelor aparate
pentru mentinerea tonusului muscular. Uneori se fac si sedinte de introducere in
Yoga, adica cum sa respiri fara oxigen si cum sa te contorsionezi mai bine in…. meditatie.
Echipajul are la dispozitie o sala mai mica in spatele vasului, unde caloriile sint
tocate fara mila, utiilizind tot felul de dispozitive, greutati si saci de box, in
ritmul muzicii care zbiara in difuzoare (adusa de fiecare, dupa propriul gust).
Piscina de pe deck-ul 9 nu este prea generoasa in dimensiuni, dar macar asigura putina
racoare pentru pasagerii infierbintati. Pentru copii, exista una mai mica dar uneori
trebuie sa fii atent sa nu dai peste… ceva. Tot pe deck-ul 9 se afla si Lido Bar-ul,
Lido Cafe-ul unde poti petrece clipe de relaxare.
Cel mai important lucru pe un vas de croaziera ramine totusi… MINCAREA!!! Cind matul
e plin si multumit… totul este perceput in culori vesele. Chiar si faptul ca WC-ul
ti s-a blocat de 3, 4, 5 ori pe zi, chiar daca ti-ai uitat ochelarii sau aparatul
foto in shuttle bus sau taxi, chiar daca ai fost buzunarit in Lisabona si ai ramas
poet, chiar daca ai comandat o bere si ai asteptat cam 40 de minute, chiar daca bagajul
cu care ai venit a fost manipulat neglijent si ai ramas cu minerul in mina… chiar
daca vremea a fost nabadaioasa, valurile te-au zgiltiit si “ai dat la boboci”… pina
la urma, totul se termina CU BINE!!!
Arsi de soarele nemilos, cu pieile atirninde - in ciuda factorului 25 cu care si-au
garnisit din belsug epiderma - dragii draguti turisti se intorc triumfatori acasa.
Cu memoriile aparatelor digitale umplute la refuz cu poze sau filmulete, cu bagajele
indesate cu cumparaturi de tot felul dar si cu multe, multe amintiri… pasagerii se
pregatesc de ultima incercare si anume DEBARCAREA.
Valizele sint lasate pe coridor cu o seara inainte, frumos aranjate linga usa. Pe
la ora 3 noaptea, crew-ul special desemnat incepe colectarea si stocarea bagajelor
debarcantilor de a doua zi. Cine nu lasa valiza pe coridor, a doua zi o sa si-o care
de unul singur.
Si uite asa v-am spus o mica poveste care se repeta la fiecare saptamina… mereu
si mereu pina la finele sezonului…
Dupa care… hmm… o iei de la capat sau… abandonezi.
VINT din PUPA!
Doamne ajuta!
