Editor

ANNE-MARY NECHITA

anne@7travel-magazine.eu

Oricit am fi de bucuresteni, si oricit am pretinde ca le stim si le-am vazut deja pe toate, o dupa-amiaza in centru este la fel de plina de surprize ca o incursiune in Paris. Dincolo de orice exagerare, pentru cine n-a mai iesit de ani buni in oras, Centrul Istoric este o adevarata revelatie. Parca l-ai cunoaste de undeva, si totusi… n-ar mai fi acelasi. Se schimba de la o zi la cealalta, si, cit ai zice « Hocus – Pocus », apar si dispar cladiri, sau mai bine zis spatii, de interes.

Cine isi aminteste cu nostalgie de Curtea Sticlarilor, de demonstratiile de virtuozitate ale calfelor si ucenicilor de aici, o sa aiba parte de o experienta de la surpriza la soc. Pentru ca in locul sau se ridica o destul de kitsch-oasa, dar „gustoasa”,  Curte a Berarilor. Cei care au inca vie in minte imaginea Hanului Gabroveni, vor regasi doar o fatada gaurita si trei birne agatate intr-un cui, iar vizitatorii de odinioara ai Hanului lui Manuc vor vedea, pe poarta scorojita de vreme, un lacat cit toate zilele. Cel putin pentru acestia din urma avem vesti bune: inauntru pare ca se lucreaza. Hanul este probabil restaurat, reamenajat si, in partea dinspre Unirea Shopping Center, s-a deschis deja, de o buna bucata de vreme, « Cafeneaua Bucurestilor de Alta Data », unde poti fi tratat la fel de bine ca un burghez de secol XIX. Cu citeva conditii: sa gasesti o masa libera si sa te tina bugetul (un cocktail de cafea costa de la 10 Lei in sus). Daca te descurci, o sa te binedispui, pentru ca interiorul, imitind perfect elegantul stil austro-ungar, prezinta un melanj de imagini si obiecte din Bucurestiul de odinioara. Desi… ar fi putut sa fie la fel de bine si din Budapesta, ori din Viena. Si probabil ca de acolo si sint multe dintre ele. Oricum, intentia buna conteaza. Iar daca frecventezi localul, esti in tendinte.

Plecat de la cafenea, aventura ta continua, fie ca o iei pe una dintre ulicioarele inguste, pline de sapaturi, fie ca intri pe una dintre arterele bine asfaltate, pazite de nou infiintata Politie a Centrului Istoric. Interesant ca, in orice colt te-ai afla, Politia este cu tine, si te simti mai in siguranta decit stamosii tai de acum citeva sute de ani. Asa ca, fara clevetiri ! Initiativa Municipalitatii este mai mult decit laudabila. Mai sint multe de facut, e drept, pentru ca zona sa capete un aspect civilizat, dar se va intimpla si asta. Iar zona este cu siguranta la fel de interesanta ca in vremurile sale de glorie. Depinde din ce perspectiva privesti lucrurile. Dar daca n-ar fi asa, de ce s-ar mai lupta magazinele de design sau suveniruri, cluburile si cafenelele cu staif, hotelurile mici si, mai nou, agentiile de turism ori operatorii de low cost sa puna mina pe fiecare centimetru patrat? Daca  doriti sa aflati raspunsul, sa stiti care mai sint punctele fierbinti ale Centrului Istoric, in zona Lipscani – Universitate – Calea Victoriei, va invitam sa ne urmariti in continuare, pentru ca vom puncta citeva :

 

1.Curtea Veche - Palatul Voievodal si Biserica Buna Vestire (Str. Franceză nr. 25-31; prima este sectie a Muzeului Municipal Bucuresti, deschis  zilnic 9:00-17:00; Tel : 0213170375 ; Intrare : 2,05 Lei/ adult, 1,05 Lei/  elevi, studenti, pensionari) – este centrul centrului, adica cel mai vechi edificiu medieval din oras, fiind intins pe o suprafata de 5000 m2 si conservind marturii istorice de perioada secol XIV – secol XIX. Ridicat pe fundatiile unei cetati de caramida, cu o suprafata de 160 m2, extinsa de Vald Tepes intre anii 1458-1459, si inconjurata de ziduri de aparare din piatra, Palatul Domnesc de astazi, si Biserica Buna Vestire din apropiere, aveau sa fie construite in 1550, respectiv 1559, in vremea  lui Mircea Ciobanul. Biserica reprezinta cel mai vechi monument de cult al Bucurestilor ramas in picioare pina in zilele noastre, aici fiind incoronati, timp de trei secole, viitorii domnitori ai Tarii Românesti. Frescele din interior au fost executate cu ocazia renovarii edificiului (1847-1853) de pictorii Constantin Lecca si Misu Popp.Ca sa aflati mai multe, vizitati-o! Slujitorii Domnului sint generosi cu informatiile. Revenind la Curtea Veche, incinta acesteia a fost extinsa, ocupind o suprafata totala de 25000 m2, intre Dimbovita si Lipscani, de la sud la nord si străzile Selari/Smirdan - Bulevardul I.C. Bratianu, de la vest spre est, fapt ce explica astazi amploarea sapaturilor arheologice din zona. Transformari radicale au avut loc insa in anul 1640, cind Matei Basarab a refacut Curtea Veche in intregime,  completind-o cu scari de marmura, coloane si fresce murale, exemplul sau fiind continuat de Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu, Stefan Cantacuzino si altii, care adauga la rindul lor noi anexe (clădiri pentru dregători, slujitori si osteni, ateliere mestesugăresti, grajduri, puscăria, ghetăria, chioscuri, grădini, sistem de canalizare, hamam). Dupa 1660 Curtea Veche ia locul fostei Cetati de Scaun de la Tirgoviste, dar pierde curind acest statut, in 1775, cind Alexandru Ipsilanti construieste o Curte Noua pe Dealul Spirii. Cum aceasta din urma este distrusa in urma unui incendiu, in 1812, Curtea Veche isi recapata importanta. Din pacate, in 1798, Constantin Hangerli o scoate la licitatie, pe fundatiile multora dintre anexele sale construindu-se alte si alte cladiri. Restul, transformat in muzeu, in 1972, a dat la iveala, in urma a repetate sapaturi arheologice, fragmente de zid, usi si ferestre, subsoluri, portiuni de fresca, citeva coloane, olane, obiecte si unelte diverse, monede si altele. Desi Palatul este astazi in proces de restaurare, vizitatorii pot admira una dintre coloanele fostei resedinte, bucati de fresca si zid, fragmente de teracota, un bust in bronz al voievodului Vlad Tepes, scarile interioare, dalele de piatra si marmura, diverse unelte si vase de lut.

2. Strazile Selari – Smirdan - Lipscani  sint renovate partial, in urma programului de reabilitare lansat de Primaria Municipiului Bucuresti, si gazduiesc astazi o larga paleta de baruri chic, cafenele, restaurante si magazine de design. Nu se mai vinde in plina strada, desi mai sint multe magazine unde gasesti ce vrei si ce nu vrei, de la haine, la sepci, blanuri de nurca, stofe, cearceafuri, pantofi, manusi, haine de nunta, carti si papetarie, dantele si perdele… Toate « dupa buget ». Un local interesant este amplasat chiar linga Curtea Veche:  restaurantul la Harmattan -  mai mult inchis decit deschis -, unde puteti incerca, la preturi super rezonabile, specialitati franceze si marocane. Daca va intereseaza un loc mai select, popositi tot pe strada Franceza, la restaurantul unguresc St. George (www.stgeorge.ro). Intr-o crama destul de sobru amenajata, gasiti o oferta culinara care face toti banii. Daca sinteti in doi, taraful cu muzica ungureasca va v-a oferi o seara de neuitat, iar daca va luati si copiii… o veste buna: localul este printre putinele care prezinta un meniu pe gustul lor. In cazul in care aveti chef sa va destindeti ceva mai mult, in apropiere se afla clubul de comedie Cafe Deko. Si Selariul va ofera citeva spatii interesante : Atelier Cafe/ 7 Selari si Curtea Berarilor Timisoreana. Dincolo de controversele legate de oportunitatea infiintarii, sau rafinamentul designului, daca aveti pofta de mincare, aceasta din urma va ofera o delicioasa ceafa de porc sau o zdravana portie de cirnati cu fasole, cu garnituri si salate, pentru numai 26 Lei. La doar citiva metri  se afla si Crama Domneasca/ Restaurant Voevodal, o locanda cu iz rustic, in care o ciorba merge de la 7 la 8,50 Lei si o tochitura a domnitei sau o pastrama cu mamaliguta ajung la 22, si respectiv 27 Lei. Daca va multumiti doar cu cartofi, o portie de… « cartofi voievodali » va scoate din buzunar doar 7 Lei. Si pe Smirdan se maninca rezonabil.  Cu 22 Lei iti scoti pirleala cu o ciorba de vacuta si chiftelute marinate cu piure. Popasuri delicioase puteti face aici si la Charme, The Coffee Store si Loggia, si nu o sa va coste o mina si un picior, asa cum v-ati astepta vazindu-le vitrinele elegante. Daca va tenteaza cumparaturile, gasiti aici citeva interesante magazine de design : Sara – pentru imbracaminte si Spazio Studio – pentru mobilier. Atentie, datorita crizei sint reduceri serioase (in jur de 50%), asa ca merita sa le treceti pragul. Daca va fluiera vintul in buzunar, insa, si o masa la restaurant este prea costisitoare, pe Lipscani gasiti un aproape antic chiosc de covrigi. Pentru 0,70 Lei plecati cu un covrig brasovean, iar la 1 Leu va luati unul impletit. De imbracat gasiti la Katex, orice produs costind doar 19 Lei, dar daca vreti sa fiti in tendinte, mai bine incercati boutique-ul Christian Philippe sau In vino veritas – Austria Cafe & Souvenirs. Va orientati la fata locului.

3. Muzeul Bancii Nationale a Romaniei (str. Lipscani nr. 25, Tel: 0213130410 interior 2447; 0213152750, www.bnro.ro), inaugurat la 3 mai 1997, este amenajat la parterul Vechiului Palat bancar si, partial, la parterul celui nou. Primul, ridicat pe fundatia fostului han al lui Serban Cantacuzino, dupa planurile arhitectilor  Cassien Bernard si Albert Galleron, este un monument in stil eclectic de sfirsit de secol XIX, cu unele elemente neoclasice, fiind inaltat in perioada 12 iulie 1884 (data punerii pietrei de temelie) - iunie 1890, sub conducerea inginerului arhitect Nicolae Cerchez, asistat de arhitectul E. Baicoianu. Al doilea, cu fatada spre strada Doamnei, a fost realizat, in perioada 1940-1942, sub conducerea arhitectului Ion Davidescu, asistat de arhitectii Radu Dudescu si N.Cretoiu, fiind reprezentativ pentru stilul neoclasic, cu influente rationaliste. Muzeul isi dezvolta discursul pe tema circulatiei monetare pe teritoriul românesc si prezentarea istoriei Bancii Centrale, prin mijloace numismatice si documentare: monede ale coloniilor grecesti din Pontul Sting, monede geto-dacice, romane si bizantine, emisiuni monetare ale Tarilor Romane, monede straine, bancnote, medalii, documente, fotografii, arta plastica. Alaturi de acestea este etalata o bogata iconografie, heraldica si documente relative la istoria banilor si a comertului de banca. Interesante sint cele citeva case de bani detinute de-a lungul timpului, respectiv copiile unor lingouri de aur si argint romanesti ori macheta Noului Palat bancar.

4. Biblioteca Nationala a Romaniei (Str. Ion Ghica nr. 4, Tel : 0213142434, 0213142433, 0213157063, biblioteca@bibnat.ro, www.bibnat.ro) – inaltata inainte de 1838 pentru a gazdui cele 1000 de volume ale Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, superba cladire in stil neoclasic a gazduit  din 1859 Biblioteca Nationala si Biblioteca Centrala a Romaniei, iar din 1864 Biblioteca Centrala de Stat, desfiintata in 1901. Anul 1955 aduce reinfiintarea Bibliotecii Centrale de Stat, devenita, imediat dupa revolutie, Biblioteca Nationala a Romaniei. La ora actuala, institutia adaposteste 13 milioane unitati bibliografice cu caracter enciclopedic – carti, ziare si reviste romanesti si straine, fonduri ale colectiilor speciale  - bibliofilie, manuscrise, arhiva istorica, periodice romanesti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual. Daca doriti doar sa vizitati edificiul, tururi cu ghid se organizeaza de luni pina vineri, intre orele 9 :00 – 16 :00, dar in prealabil trebuie solicitata o programare. Accesul la sala de lectura este gratuit, dar trebuie sa aveti permis sau sa va faceti  unul, pe baza cartii de identitate si a unei fotografii tip buletin.  Daca va intereseaza mai multe detalii, puteti accesa catalogul online pe site-ul bibliotecii. Internetul poate fi accesat si in incinta, la salile Martha Bibescu (etaj II) si Cabinetul Bibliologic Dan Simionescu (etaj III).

5. Teatrul de comedie (str. Sf. Dumitru nr. 2 - zona Lipscani, teatrul@comedie.ro, www.comedie.ro) – infiintat in 1961 de actorul Radu Beligan, organizeaza aproape zilnic reprezentatii teatrale, programul saptaminii urmatoare afisindu-se in fiecare marti dupa ora 18.00, iar biletele spectacolelor se pun in vinzare la casa de bilete in fiecare miercuri , dupa ora 12 :00. Rezervari se pot face telefonic, la casa de bilete sau online, dar niciodata in ziua reprezentatiei. Pretul unui bilet la Sala Mare – 21,20 Lei, iar la Sala Studio – 10,60 Lei. Programul: pe site!

6. Cinema Pro (Str. Ion Ghica nr. 3, Tel : 0318241360, www.cinemapro.ro) - cea mai noua atractie a centrului vechi al Bucurestiului, are o capacitate de 540 de locuri. Rezervarile se pot face prin sms, telefon sau online, mai multe detalii gasindu-se pe site-ul cinematografului. Pretul biletelor variaza de la 10,50 Lei, pentru primele doua spectacole, la 13,8 Lei pentru celelalte. Elevii si studentii obtin in primul caz o reducere pina la 8 Lei, iar pentru al doilea pina la 9,50 Lei. Avanpremiera ajunge la 16,50 Lei.

7. Palatul Sutu (actualul sediu al Muzeului Municipiului Bucuresti  - B-dul  I.C. Bratianu  nr.2,Tel : 0213156858; relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro, www.muzeulbucurestiului.ro, vizitare: miercuri-duminica, intre 10 :00 – 18 :00 ; intrare : 2,05 Lei/ adult, 1,05 Lei/  elevi, studenti, pensionari), a fost ridicat intre anii 1833-1834, dupa planurile arhitectilor vienezi Johan Veit si Conrad Schwinck, pentru marele postelnic Costache Sutu. Construit in stil neogotic, cu patru turnulete poligonale, amplasate doua cite doua pe partile laterale, de nord si de sud, se remarca prin spatialitatea interiorului, conferita de o cupola similara aceleia de pe conacul de la Golesti. Dincolo de povestea si de arhitectura remarcabila, vizitatorul trebuie sa stie ca muzeul detine peste 400.000 de obiecte, reunite intr-o expozitie permanenta in Salonul Rosu – care reconstituie un tipic salon bucurestean din secolul al XIX-lea; in Sala II - Arheologie – unde se afla cele din neolitic din culturile Dudesti, Gumelnita si Boian; in Sala III- Evul Mediu – care prezinta publicului, intre altele, hrisovul dat de Vlad Tepes la 20 septembrie 1459, in care apare mentionat pentru prima data numele orasului Bucuresti, Biblia lui Serban Cantacuzino (1688) si sabia lui Constantin Brincoveanu ; in Sala IV- Sala Unirii -  unde sint busturile din bronz ale lui regelui Ferdinand I si Spiru Haret, alaturi de diverse

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

lucruri specifice perioadei; in Sectia Administratie Bucuresteana – unde pot fi admirate o macheta a sediului vechi al Primariei, diverse  felinare, un birou de primar si altele. In Pinacoteca muzeului se afla peste 5000 de piese – pictura, sculptura, gravura, arta decorativa. Sectiile de evidenta, conservare si prelucrare patrimoniu isi desfasoara activitatea in imobilul din Calea Victoriei nr.151, cunoscut sub numele de casa Cesianu. Aici se afla si banca de date a institutiei, care cuprinde peste 15.000 de fise de case, strazi, piete si monumente demolate in perioada comunista.

 

8. Universitatea din Bucuresti (Bdul. M. Kogalniceanu nr. 36-46,  Tel.: 0213077300, 0213157187, Fax: 0213131760, www.unibuc.ro) –– infiintata in 1864 de catre Principele Alexandru Ioan Cuza , a incorporat Academia Princiara Sf. Sava, creata in 1694 de Constantin Brincoveanu. Actuala cladire din Piata Universitatii a fost inaltata in 1857, iar astazi adaposteste facultatile de matematica, informatica, istorie, chimie, geografie si literatura. Pentru cei care nu stiau, exista si un Muzeu al Universitatii, aflat pe Bdul. M. Kogalniceanu nr. 64, infiintat in 1967, care prezinta istoricul Universitatii si cuprinde in colectia sa  exponate originale si facsimil: cursuri, manuscrise vechi, fonduri arhivistice ale unor fosti profesori, brevete, diplome, fotografii, timbre, medalii; piatra fundamentala a cladirii Universitatii (pusa la 10 octombrie 1857).

 

9. Primaria Municipiului Bucuresti (Bd. Regina Elisabeta nr.47, Tel: 0213055500, 0213055555, www.pmb.ro) – a fost amplasata dupa 1912 intr-o cladire construita in anul 1906, conform planurilor arhitectului roman Petre Antonescu, destinata initial Ministerului lucrarilor Publice. Mai multe despre istoria institutiei si obiecte apartinind fostilor edili pot fi aflate in Sectia Administratie Bucuresteana de la Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu).

 

10. Palatul Cercului Militar National (Str. Constantin Mille nr. 1,

Tel : 0213138680/136, Fax: 0213137827, www.cmn.ro, acces pe baza de invitatie, care se obtine la Tel: 021313 86 80, int. 136) – a fost proiectat de arhitectul Dimitrie Maimarolu, si  amplasat pe locul fostei Manastiri Sarindar, constructia incepind in 1911 si finalizindu-se  in 1923. Realizat in stil eclectic specific academismului francez, edificiul se remarca printr-o perfecta echilibrare de forme si volume, de suprafete plane si sferice. Interiorul, organizat in 10 saloane mari, ofera spatii generoase, imbracate in stucco si basoreliefuri, si mobilate cu inalt rafinament. Cele mai interesante sint, in opinia mea, Sala de Marmura, presarata de coloane corintiene ce sustin o bolta ampla, bogat ornamentata cu motive decorative geometrico-florale, respectiv Sala Maura, ai carei pereti sint lambrisati in esente rare, cu discrete motive decorativ-ornamentale, etalind o impresionanta pictura de Costin Petrescu, ce reda momente dramatice din luptele de la Marasesti, din primul razboi mondial.

 

11 Muzeul National de Arta al Romaniei (Calea Victoriei nr.49-53,

Tel: 0213148119. 0213133030, www.mnar.arts.ro, program: miercuri – duminica, intre orele 10:00 – 18:00, intrare: 8 Lei/ adult/ Galeria de Arta Europeana, 10 Lei/ adult/ Galeria Nationala si Tezaurul, 15 Lei/ adult/ bilet combinat, 20 Lei/ adult/ billet complex - Galeria de Arta Europeană, Galeria Nationala (Tezaur inclus) si Muzeul Colectiilor de Arta, 15 Lei/ adult/ bilet complex - Galeria Nationala (Tezaur inclus) si Muzeul Colectiilor de Arta, 12 Lei/  adult/ Galeria de Arta Europeana si Muzeul Colectiilor etc.) - gazduit de o cladire construita in 1820 de Dinicu Golescu si extinsa pe rind de domnitorii Alexandru Ghica si Alexandru Ioan Cuza, respective regele Carol I al Romaniei, regina Maria, regale Carol al II-lea si  altii, muzeul este inaugurat in 1950,  adapostind ample colectii de arta structurate pe citeva domenii: cabinetul de arta si gravuri, arte decorative si arta orientala. Galeria de arta medievala romaneasca cuprinde elemente de patrimoniu feudal al tarii ce ilustreaza evolutia artelor in Tara Romanească, Moldova si Transilvania, din secolul al X-lea pină in secolul al XX-lea  - mobilier, textile, argintarie si podoabe, ceramica, icoane etc. Galeria de arta romanesca moderna ilustreaza evolutia picturii si sculpturii romanesti incepind cu sfirsitul secolului al XVIII-lea pina in secolul al XX-lea. Galeria de arta universala cuprinde lucrari de pictura si sculptura din fosta colectie regala, muzeele Sima, Toma Stelian, colectiile prof. Ioan Cantacuzino, prof. George Oprescu, iar Cabinetul de stampe si gravuri lucrari de grafica romanească si europeana din fondurile Muzeului Toma Stelian, colectii particulare, achizitii, etc.

 

12.  Ateneul Roman (str.Franklin nr. 1-3, Tel: 021315 0024, 021315 2567, http://fge.org.ro/ateneul-roman, bilete: concerte simfonice – 26-34 Lei, concerte camerale – 8 -16 Lei) – a fost proiectat in 1886 de arhitectul francez Albert Galeron, asistat de Grigore Cerchez, Constantin Olanescu, Ion Mincu si Ion Gr. Cantacuzino, iar doi ani mai tirziu a fost dat in folosinta partial, lucrarile continuind pina in 1897. Realizat in stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfirsit de secol, constructia de plan central prezinta un stil eclectic. Parterul, sustinut pe 12 coloane in stucatura, se continua cu o rotonda din care se ajunge in sala de concert prin scari monumentale din marmura de Carrara. Sala de concert, cu 794 de locuri, de dimensiuni impresionante, a fost decorata , la nivelul boltii, cu elemente zoo, fito si antropomorfe in relief policromat aurit.. In timp, in salile Ateneului au avut loc conferinte, concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Romane, infiintate din 1868 de catre Eduard Wachmann, precum si expozitii de pictura  (incepind din 1894 saloanele oficiale de bellearte s-au desfasurat in aceasta sala).

 

13. Calea Victoriei – Pasajul Macca-Vilacrosse – este o zona interesanta mai ales prin concentratia mare de magazine de design si cafenele boeme. Pentru cei cu pretentii, fostele Galerii LaFayette, astazi  Magazinul Victoria, aduc in prim plan bijuterii de la Cielo, sub branduri precum Nimey, Arkano, Yukiko, Chiara si altele. Cei cu apetit pentru discounturi n-ar trebui sa rateze reducerile de la Mariella Burani, Marella, Galeriile Victoria si Ma Dame (de peste drum), mai ales ca asemenea ocazii nu apar in fiecare zi. Pentru indrazneti, Pasajul Macca Vilacrosse este o permanenta provocare. Se poate experimenta, spre exemplu, un meniu asiatic la restaurantul Pekin, ori o cafea Lavazza la Aida Cafe. Daca nu tenteaza « extremele », se poate  poposi la Ana, un restaurant rustic in care cel putin poti identifica mincarea din farfurie. Glumesc, desigur. Localul nu este o alegere deloc rea. Daca nu va este foame, opriti-va  la cafeneaua Rhapsody in Blue. Ori poate va face cu ochiul shisha (narghileaua) de la Cafeneaua Egipteana « Valea Regilor » ? Poate ca in loc de Macca (de la Mihalache Macca - numele cumnatului arhitectului sef al Capitalei, Xavier Vilacrosse, constructorul si proprietarul arterei) pasajul ar trebui sa fie redenumit « Mecca ». Nu de alta, dar pentru cafegii este un veritabil loc de pelerinaj.

 

14. Palatul CEC (Calea Victoriei nr. 11-13, Tel : 0213111119, 021202500,office@cec.ro, www.cec.ro) – ridicat intre 1897 -1900  dupa proiectul arhitectului Paul Guttereau, asistat de arhitectul Ion Socolescu, pe ruinele manastirii Sf. Ion cel Mare (demolata in 1875), gazduieste Casa de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, care este parasita intre 1916-1918, in timpul primului razboi mondial, tezaurul fiind mutat la Iasi si apoi la Moscova. In 1930 se reinfiinteaza drept Casa Generala de Economii, ulterior aparind si prescurtarea CEC, care vine de la numele de Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale, pe care-l capata doi ani mai tirziu. Cine are prilejul sa  viziteze palatul, va fi impresionat de transformarea de la eclectic la avangardist pe care a suferit-o in ultima perioada. Fascinant este nu numai domul sau renascentist, decorat cu blazoane, dar si completarile din sticla si crom, respectiv intrarea monumentala sub forma de arc, sprijinita pe doua perechi de coloane in stil compozit. Iar daca pomenim si de iluminatul a giorno… Vizitati-l !

 

15. Muzeul National de Istorie a Romaniei (Calea Victoriei nr. 12,

Tel : 0213158207, edpr@mnir.ro, www.mnir.ro, Intrare: 7 Lei/ adulti, 2 Lei/ pensionari, elevi, studenti, etc, pentru detalii suplimentare consultati siteul) – este o cladire impunatoare, construita in anul 1900, in stil neoclasic de inspiratie germana, dupa planurile arhitectului A. Savulescu. Functionind iniatial drept Palat al Postelor, ocupa o suprafata de 8000 m2, si a necesitat o investitie de 4 milioane Lei aur pentru a semana cu Palatul Postelor Federale din Geneva. In 1970, cladirea a capatat functiunea de muzeu national de arheologie si istorie, aici aducindu-se si tezaurul. Afectata de cutremurul din 1977, a inceput sa fie refacuta cu eforturi serioase de abia in 2002 si nu a fost reabilitata in intregime nici astazi. Din fericire, din cele peste 60 de sali ale sale, astazi sint deschise spre vizitare, alaturi de intrare, unde se organizeaza expozitii temporare, cele mai intersante: Lapidarium (parter), Columna lui Traian (subsol) si  Tezaurul (subsol).

 

16. Strada Stavropoleos – este un loc de popas binemeritat dupa o zi atit de agitata, mai ales ca, o data intrat in primul local care te intimpina, Cofetaria Chocolat, te vei simti ca in… Paradis. Cu un design avangardist de sorginte pariziana, aceasta te ispiteste prin forma, culoare si savoare, desi, cind vezi preturile piperate, iti revii imediat. Dar daca vrei si iti permiti sa te rasfeti, merita sa dai pe un Tiramisu, ca la mama lui, 11 Lei, pe un Ecler, 7 Lei, iar pe un  Mousse au chocolat, 9,5 Lei.. Pentru cei cu gusturi mai « profane » exista Caru cu bere. Deschis in 1879, in fostul Han Zlatari, si mutat, 20 de ani mai tirziu, in sediul de astazi, este cea mai veche berarie din oras. Dincolo de picturile murale remarcabile, de vitraliile si balustradele sale sculptate, se poate trece pragul si pentru meniu. Chiar daca specialitatea casei nu mai este de mult cremwurstul cu hrean, ca la Viena, merita sa te infrupti dintr-o portie de cirnati vienezi cu cascaval (16,40 Lei), dintr-o coasta de porc marinata la cuptor (32 Lei) sau o musaca de cartofi si vinete cu carne (21 Lei). Iar daca esti interesat, si de ce n-ai fi, daca vrei sa fii in tendinte, poti pleca de la Caru cu bere si cu un suvenir. Fie ca este un tacim, o camasa, un ceainic sau un suport de halbe, va arata tuturor ca ai vizitat un « hot spot ».