Editor

ANNE-MARY NECHITA

anne@7travel-magazine.eu

Reteta strudel cu mere APFELSTRUDEL

Ingrediente: 1 pachet de foetaj proaspat; 200 g mere acre, zeama de la o jumatate de lamiie; 125 ml frisca, 1 lingura zahar, 1/2 lingurita de zahar vanilat, 1 ou, 70 g miez de piine, 50 g unt, 30 g stafide, 20 g miez nuca pisat, 30 g zahar, 1/4 lingurita scortisoara.

Mod de preparare:

Preincalziti cuptorul la 200 – 220 grade C. Spalati merele, decojiti-le si radeti-le prin razatoare. Turnati peste ele zeama de la lamiie. Separat amestecati zaharul cu scortisoara. Bateti oul si diluati-l cu apa. Topiti untul intr-o tigaie, adaugati miezul de piine si lingura de zahar si caramelizati-l. Amestecati o treime din caramel cu merele, nucile pisate si stafidele. Asezati foetajul in tava peste hirtia de copt (sau ungeti tava cu unt, in prealabil, si pulverizati faina), si deasupra lui intindeti restul de zahar si miezul de piine caramelizat in treimea din mijloc a foetajului (lasind pe margini cite 2 cm). Intindeti umplutura de mar peste foetaj si deasupra ei adaugati amestecul de scortisoara, zahar si apoi jumatate din frisca. Ungeti marginea foetajului cu oul diluat. Mai intii impaturiti marginile din stinga, apoi pe cele din dreapta, cam 2 cm, apoi impaturiti o treime din margine peste centru si ungeti cu ou, si in final impaturiti cealalta margine peste mijloc. Apasati cu fermitate marginile in jos si intepati usor suprafata strudelului cu furculita. Ungeti din nou strudelul cu ou, si asezati tava in mijlocul cuptorului pentru 30 min, pina ce strudelul devine galben-auriu. Serviti strudelul caldut, garnisit cu zahar si frisca.

Nici un alt stat vest european nu are o bucatarie atit de diversificata si totusi atit de sofisticata pe cit o are Austria. Bazat pe un melanj etnico-cultural demn de invidiat si tinut in tendinte de modele Curtii Imperiale, adevarat arbitru al rafinamentului si bunului gust, gourmetul austriac a reusit usor sa-si impuna individualitatea, strudelul cu mere, snitelul vienez, taiteii si cafeaua vieneza devenind simboluri recunoscute astazi in toate colturile lumii. De altfel, Viena este si cea care da tonul.

In Burgerland, de exemplu, odinioara parte din Ungaria, specialitatile locale sint puternic influentate de bucataria maghiara. Piece de resistence este insa strudelul, care se deosebeste de fratele sau vienez – apfelstrudel -, prin diversitatea compozitiei.  Cum bucataria este spatiul liber al creativitatii, in Burgerland strudelul poate contine aproape orice – nuci, alune, pere, prune, visine, struguri, cartofi, varza, susan, spanac, carne, si lista poate continua. Alte specialitati ale landului sint Letscho, supa de varza, cu rosii, piper verde si condimente ; papricasul, pui in sos de tomate si Langos (piinici plate si rotunde, asemanatoare lipiei, facute din aluat cu drojdie de bere, apoi prajit in untura si uns cu usturoi) ; respectiv Martinigansl, un fel de mincare cu gisca, pregatit pe 11 noiembrie. La capitolul preparate traditionale din Burgenland se inscrie si Liptauer, o crema picanta si gustoasa, compusa din brinza cremoasa amestecata cu unt, ceapa si paprika, care se consuma cu piine neagra de casa. Austria de Jos este renumita pentru legumele sale, cele mai cunoscute specialitati fiind Mohnudeln, taitei de cartofi, rumeniti in unt si zahar, respectiv Buchteln, prajiturele cu sos de vanilie sau gem de prune. In Austria de Sus cel mai cunoscut fel de mincare este Knodel, urmat de carnea afumata cu varza murata si Semmelknodel. Ultimul fel este facut din coaja de piine inmuiata in lapte si amestecata cu ou, faina, ierburi si condimente. Ca si in Austria de Jos, si aici se pregatesc bulete cu cartofi, denumiti regional Kartoffelknodel, dar pregatiti cu totul altfel : aluatul de cartof (gen piure) este amestecat cu oua, lapte si faina, iar buletele sint fie dulci (umplute cu caise sau prune), fie cu sunca sau carne tocata. Exista in zona si bulete cu brinza – Topfenknodel -, umplute cu fructe sau compot.

Desi apropiata de Viena, Styria are o savoare aparte. Aici specialitatile casei sint porcul cu legume – Steirisches Wurzelfleisch ; Zwieback-ul – piine dulce din aluat cu drojdie de bere ; si Sterz-ul - asemanator cu ciporelli italieni sau cipureky rusesti, preparat din  faina rumenita in unt si oparita cu apa fiarta sarata, din care se formeaza pliculetele de aluat (ca niste triunghiuri cu margini rotunjite) ce se coc la cuptor citeva minute, pentru a fi apoi stropite  cu melasa, cafea, ceai, supa, lapte, vin sau suc de fructe. De altfel, bucataria styriana este extrem de bogata si variata, incluzind preparate din miel, pui, dovleac si mai ales celebrul ulei din seminte de dovleac, mindria intregii regiuni. Daca aveti ocazia, incercati cu incredere omleta cu ulei din seminte de dovleac sau supa din dovleac, si nu veti regreta. Nici piinicile cu seminte nu sint de dat la o parte, si, atentie, le gasiti si la noi, in reteaua Kaufland!  

Taiteii sint foarte apreciati si in Carinthia, unde sint taiati subtiri ca hirtia, umpluti, rasuciti si gatiti in apa sarata. Cei mai faimosi  sint Kasnudeln – unii umpluti cu brinza, altii cu carne, slanina sau sunca. Tot din Carinthia provin si nucile de aluat – Krapfen – facute cu drojdie de bere, prajite bine in untura , si umplute cu caramel sau gem. O alta specialitate tipic carinthiana este supa denumita Saure Suppe , gatita din mai multe feluri de carne, ierburi diverse si smintina. Aroma sa deosebita este data de tarhon si anason, iar culoarea sa galben intens de adaosul de sofran. Cum vinatul este la indemina, mincarurile cu carne de cerb, mistret sau capra neagra, servite cu afine, hribi si vin rosu abunda in meniurile carinthiene, oferind placere si o doza de opulenta oricarei mese festive.

In Salzburg, cel mai renumit preparat este Salzburger Nockerln sau prajitura dragostei, un fel de galusti mai mici si moi, mai degraba un tip de sufle, destul de greu de preparat, umplut cu fructe de padure, capsuni sau alte fructe mici.

Bucataria tiroleza este mai putin rafinata, dar mult mai sanatoasa, mincarea fiind consistenta, iar portiile uriase (vorbesc din experienta!). Specialitatea zonei este Tiroler Speckknodel, galusti cu pastrama taraneasca de casa (Bauernspeck), consumate ca fel principal cu salata, a carei faima este concurata de Tiroler Grostel – un fel de mincare extrem de hranitor, facut din felii de cartofi, carne de porc, ceapa si condimente, prajite la tigaie. Tirolul este cunoscut si ca patrie a supelor, aici preparindu-se supa de fasole, supa cu galusti si supa gulas, inainte de care se consuma de obicei Tiroler Bauernspeck, adica pastrama taraneasca cu crusta picanta, servita la bucata, pe un taler de lemn, alaturi de piine neagra si crocanta. Galustile conduc si pe lista favoritelor in Vorarlberg, unde variatiunile Spaetzle si Knopfli sint considerate mincare nationala. Ce le deosebeste de restul galustilor austriece – cele doua sint preparate dintr-un aluat mai moale, facut cu faina, unt, oua, lapte si sare, portionat cu lingura si fiert in apa fierbinte. Ele pot fi servite fie simple, fie cu salata de laptuca. Spaetzle poate fi servit ca  Kaesspaetzle, stropit cu brinza topita, sau ca Gerostete Spaetzle, galusti prajite in tigaie si servite cu smintina rece, carne tocata sau spanac. Prajitura casei in Vorarlberg este  pisica la cuptor. Nu va speriati, si nu o luati ad literam. Numele austriac – Ofenkatze- se refera la o prajitura cu fructe, facuta din aluat moale, in care se amesteca fructele, este unsa cu unt inainte de coacere si rumenita bine la cuptor. Tot din Austria vine si reteta de vin fiert – Gluhwein - , iubit in lumea intreaga, a carui savoare consta in amestecul ingenios de vin rosu (sau alb), scortisoara sau cuisoare, citeva picaturi de portocala si zahar. Daca v-ati pregatit deja de un voiaj in Austria, nu putem sa va uram decit … « Pofta buna ! »