Amplasat in inima Vienei, hotelul Residenz, in fapt Palatul Coburg care-l gazduieste,
a reusit printr-un amplu proces de restaurare si redesign sa readuca la viata mai
bine de sase secole de istorie. Imbinind traditia cu inovatia, cultura cu cercetarea,
cu accent pe tehnologii futuriste, proiectul este unic in lume, dind noi valente
principiului « Sa conservam trecutul structurind viitorul ». De altfel, acest concept
armonizeaza cu rafinament relaxarea cu starea de comfort, schimbul de idei cu intilniri
incintatoare, respectiv deliciile gastronomice cu ambianta istorico-moderna, transformind
Palatul Coburg intr-un spatiu cu adevarat remarcabil.
Construit de ducele Ferdinand de Saxa- Coburg & Gotha, in perioada 1838 -1845, pe
structura Braunbastei (Bastionul Maron), ce data din secolul al XVI-lea, Palatul
Coburg a permis ca mare parte din fortificatia renascentista sa fie pastrata pina
in zilele noastre. De fapt, zidurile de aparare ale Vienei dateaza inca din secolul
al XIII-lea, zona delimitata de ele corespunzind pe atunci orasului resedinta a Babenbergilor.
In timpul primului asediu turcesc din 1529, ordonat de Sultanul Suleiman, structura
medievala s-a dovedit destul de nepotrivita pentru apararea orasului si cu greu a
fost aparata de invazie. Ulterior, noi ziduri de aparare a Vienei au fost ridicate
in stil renascentist italian, sub supravegherea unor reputati maestrii in arhitectura
de fortificatie. Proiectul acelor vremuri presupunea interconectarea tuturor bastioanelor
orasului prin rampe de acces, intreaga constructie fiind inconjurata de un sant de
aparare. Astfel, ridicat in 1555, Braunbastei era conectat cu Dominikanerbastei –
Stubentor (Bastionul Dominicanilor) si Wasserkunstbastei. Rezistenta noilor fortificatii
avea sa fie testata insa in 1683, in timpul celui de-al doilea asediu turcesc, dar
daunele au fost nesemnificative, otomanii nefiind capabili sa cucereasca orasul.
Din pacate soarta lor avea sa fie pecetluita de trupele lui Napoleon care, ocupind
Viena in 1809, arunca in aer Burbastei (Bastionul Orasului). Devenind inutile, fortificatiile
sint demolate in 1857 din ordinul Imparatului Franz Joseph I, iar orasul incepe sa
se extinda cu mult dincolo de limitele initiale. Inspirata idee de a inalta Palatul
Coburg pe Braunbastei a permis insa conservarea unei semnificative parti din zidurile
renascentiste si in special a cazematelor.
Cu toate ca istoria sa este bine cunoscuta, despre arhitectul care a conceput planurile
Palatului Coburg, Karl Schleps, se stiu destul de putine lucruri, mare parte din
cauza mortii sale subite, din 1840. Singurul lucru cunoscut este ca lucrarea a fost
finalizata cu succes de maestrul constructor Adolph Korompay, iar stilul original,
de combinatie neo-clasica tirzie/ istoricism timpuriu, se poate observa si astazi
in designul porticului sau uluitor, cu coloane destul de… fanteziste, amplasat in
centrul fatadei, care i-a adus in timp constructiei porecla de « Spargelburg », pe
romaneste « castelul asparagusului ». Desi la inceputurile sale nu indeplinea rolul
de hotel, Palatul Coburg a fost inchiriat aristocratiei timpului inca din 1849, aduncindu-i
proprietarului considerabile beneficii… financiare. Din pacate, cel de-al doilea
razboi mondial nu a ocolit Viena, admirabila cladire fiind grav avariata de artilerie
si bombardamente. Si astazi se pot observa dovezi ale dezastrului in sectiunea dreapta
a porticului, pe Coburgbastei, unde se pastreaza urme de bombardament si se observa
lipsa a doua statui de la nivelul superior. Daca mai adaugam ca in perioada postbelica
soldatii rusi au fost incartiruiti la Coburg, se intelege si mai bine cit a avut
de suferit magnificul edificiu.
Dupa plecarea trupelor de ocupatie, Palatul Coburg a fost inchiriat Cailor Ferate
Austriece, care l-au folosit pina in 1997, desi in 1978 a fost vindut unui dealer
de imobiliare de proprietarul sau, Printesa Sarah Aurelia, ultima descendenta a Coburgilor
(care a trait totusi in el pina la moartea sa din 1994). Dupa o serie de speculatii
pe piata imobiliara, Palatul Coburg a revenit Länderbank, ulterior transformata in
Zentralsparkasse (Banca Centrala de Economii), care a vindut-o, in 1997, actualului
proprietar, fundatia particulara POK Puhringer Privatstiftung, o organizatie caritabila
ce promoveaza cultura si studiul academic in general, iar in particular activitatile
intreprinzatoare si responsabilitatea sociala.
Cum numerosii proprietari nu s-au omorit cu investitiile, prin 1997 cladirea incepuse
deja sa arate deplorabil, singurele parti neafectate de scurgerea timpului fiind
doar contururile si unele parti decorative ale fatadei, lucrarile in stucco, o parte
din tapiserie si ornamentele din camerele de ceremonii. In consecinta, fundatia POK
Puhringer Privatstiftung a trecut la restaurarea edificiului, in perioada 2000 –
2003, in colaborare cu Bundesdenkmalamt (Biroul Federal de conservare a cladirilor
si monumentelor). Pentru a reda Palatului Coburg stralucirea de odinioara si al readuce
in atentia publicului larg s-au investit peste 18 milioane Euro si s-a lansat o campanie
de responsabilizare sociala, POK realizind o serie de proiecte impreuna cu celebrul
Cor de Baieti al Vienei, pe care de altfel il si sponsorizeaza, cu Teatrul in der
Josefstadt, respectiv Teatrul Copiilor din Viena.
Pe 7 noiembrie 2003, noul Palat Coburg a fost redeschis publicului, cei peste 16000
m2 ai sai fiind divizati in cinci sectiuni diferite : Hotelul Residenz ; restaurantul
Coburg Gourmet cu un Vin Bistro, o Bolta Vin, Haramul, un Salon al Vinului si o Arhiva
a Vinului cu sase crame ; o zona de evenimente ce include fostele camere ceremoniale
si cazematele ; sediul POK Puhringer Privatstiftung ; si o companie de management
imobiliar - ZZ Vermogensverwaltungs GmbH.
Cum ne intereseaza in special design hotelul Residenz, in cele ce urmeaza vom insista
asupra acestuia, subliniind ca incorporeaza 35 de apartamente, cu suprafete de la
54 la 165 m2, fiecare avind un design propiu si purtind numele unei personalitati
istorice din familia Saxa- Coburg Gotha. Pe acest din urma considerent, apartamentele
au fost impartite la rindul lor in patru categorii – Imperial, Palais, City si Modern,
toate avind ca facilitati standard – propriul salon de intrare, doua zone etajate
si separate - living si dormitor, bucatarii perfect utilate, cu minibar, bai luxoase,
WC separat pentru oaspeti, control individual al sistemului de aer conditionat, tablete
PC mobile WLAN cu programe office standard, acces Internet de mare viteza si servicii
Intranet oferite de hotel, TV atit in dormitor, cit si in sufragerie, DVD/ CD-player
si canale video proprii, citeva telefoane si seifuri proprii.
Apartamentele Imperial – 204 Victoria (regina a Marii Britanii, fiica a Victoriei
de Kent si sora a constructorului palatului, Ferdinand de Saxa- Coburg); 205 Ferdinand
(de Saxa Coburg) ; 206 – Marie Antonie (printesa de Saxa- Coburg nascuta contesa
de Kohary, sotie a lui Ferdinand de Saxa- Coburg) - amplasate deasupra camerelor
ceremoniale, la etajul al doilea, sint cele mai impresionante prin designul rafinat
si splendoarea magnifica a mobilierului. Nivelul de jos ofera un generos spatiu de
living, o terasa larga cu vedere in gradinile palatului si parcul orasului, o bucatarie
moderna si un Wc pentru oaspeti, in timp ce etajul superior gazduieste dormitorul,
o baie imensa si, in anumite cazuri un jacuzzi si o sauna. Mobilierul urmeaza sofisticatul
stil Empire (Imperial), completat excelent de birourile antice de perioada Biedermeier
tirzie sau Directoire. Draperiile, a caror gama cromatica variaza de la crem la rosu
rubiniu, albastru si auriu, au fost realizate din matase naturala, permitind luminii
oferite de candelabrele antice de cristal Lobmeyer sa se fluidizeze aproape miraculos.
Preturi (includ micul dejun si toate taxele): de la 2450 la 2670 Euro/ apartament/
noapte
Mobilierul Apartamentelor Palais, in stil francez si italian de perioada secol al
XVIII-lea, este de o eleganta clasica, designul semanind oarecum cu cel din Apartamentele
Imperial. Fiecare apartament are propriile elemente de personalizare – 101 Boris
III (tarul Bulgariei, stranepotul lui Ferdinand de Saxa-Coburg) – este conceput in
stil Directoire, in albastru si bej, continind doua dormitoare separate ; 102 – Ferdinand
I (tarul Bulgariei, nascut in Palatul Coburg, nepotul lui Ferdinand de Saxa-Coburg)
– decorat in bej, gri si rosu profund dispune de un tavan spectaculos realizat in
stucco, din care se desprinde un candelabru de lemn Lobmeyer provenit din camerele
ceremoniale ale arhiducesei Sophie ; 103 – Marie Louise (tarina Bulgariei, nascuta
printesa de Bourbon-Parma, sotia lui Ferdinand I) – conturat in galben si albastru ;
104 - Marie Amelie (printesa de Franta, nascuta printesa de Bourbon-Sicilia, sotia
lui Louis Philippe, regele Frantei, soacra a lui August Viktor, fiu al lui Ferdinand
de Saxa-Coburg) – aflat in fata camerelor ceremoniale de la Bel Etage, armonizeaza
tonurile de crem cu rosu-ruginiu ; 105 – Louise Philippe (regele Frantei, socru a
lui August Viktor, fiu al lui Ferdinand de Saxa-Coburg) – decorat in stil Directoire,
in nuante de bleu-gri si bej ; 201 – Leopold I (regele Belgiei, fratele lui Ferdinand
de Saxa-Coburg) – in crem si rosu Bordeaux este destinat familiilor, avind doua dormitoare
separate ; 202 – Edward VII (rege al Marii Britanii, nepot de frate al lui Ferdinand
de Saxa-Coburg) – este mobilat in lemn de cires si decorat in tonuri de galben auriu
si verde ; 203 – Albert (print consort al Marii Britanii, sot al reginei Victoria,
nepot de frate al lui Ferdinand de Saxa-Coburg) – este cel mai mare din tot palatul,
fiind conceput in rosu- ruginiu, crem si mov ; 207 – Clementine (de Saxa-Coburg,
nascuta printesa de Orleans, sotia lui August Viktor, fiu al lui Ferdinand de Saxa-Coburg)
– interior cu variatii de crem si rosu-ruginiu ; 208 – August (August Viktor, print
de Saxa-Coburg-Kohary, fiu al lui Ferdinand de Saxa-Coburg) - dispune de mobilier
de mahon, interiorul fiind conturat in verde, ocru si galben ;209 – Maria da Gloria
(regina Portugaliei, nascuta printesa de Braganza, sotia lui Dom Fernando, fiul lui
Ferdinand de Saxa-Coburg) – este deosebit de luminos datorita jocului de nuante crem,
ocru si albastru ; 210 – Dom Fernando (regele Portugaliei, fiul lui Ferdinand de
Saxa-Coburg) – este singurul apartament conceput pe un singur nivel, fiind decorat
in bej, maron inchis, oranj si aramiu. Per ansamblu, toate Apartamentele Palais sint
decorate cu candelabre de cristal si aplice, draperii din matase, tapiserii din matase
tafetta si moire, respectiv covoare de lina fabricate manual si create special pentru
fiecare interior. La nivelul inferior se detasaza o suprafata de living, delimitata
de bucataria sofisticata, in timp ce nivelul superior este destinat dormitorului
si unei bai imense cu jacuzzi sau cada larga.
Din ansamblul de 15, cele mai spectaculoase apartamente sint 108 – Johann Strauss,
conceput intr-o maniera « artistica », cu acces la scena, a fost decorat de artista
Nina Neumaier din Berlin pentru a servi nevoilor unor oaspeti din lumea muzicala ;
304 – Victoria (ducesa de Kent, mama a reginei Victoria a Marii Britanii) – cel mai
mic din Palatul Coburg, realizat in stil Art-Deco francez, si mobilat in tonuri de
galben, oranj, verde si lila ; respectiv 306 – Ernst I (duce de Saxa-Coburg, fratele
lui Ferdinand de Saxa-Coburg) – un apartament clasic modern, decorat in negru si
alb, situat aproape de Coburg Spa.
Preturi: de la 590 la 960 Euro/ apartament/ noapte
La etajul al treilea se afla Apartamentele Modern, mobilate intr-un stil contemporan
– avantgardist, denumite conform arhitecturii individuale a fiecaruia: 301 – Patio,
302 – Wintergarten (Conservator), 401 – Penthouse si 402 – Loft. Primul este decorat
in tonuri de crem si gri-bleu, avind un mobilier modern din lemn de cires si o terasa
privata de 14 m2. Al doilea, ceva mai putin mobilat, in culori bej, verde si rosu-aramiu,
este destul de spatios si bine luminat printr-o terasa de sticla de 60 m2. La Pentouse
se ajunge cu ascensorul, apartamentul fiind decorat in oranj si verde, iar accesul
luminii in interior realizindu-se prin acoperisul partial de sticla. Cel mai popular
apartament din Hotelul Residenz este Loft, conturat in nuante orientale, negru si
rosu Bordeaux, permite spatiului sa fie divizat de un ecran chinezesc mobil, tavanul
fiind realizat partial din sticla. Preturi: de la 1030 la 1810 Euro
Deasupra acoperisurilor Vienei, oaspetii Palatului Coburg au la dispozitie un centru
spa exclusiv in care se regasesc echipamente de fitness, sauna, baie cu abur, jacuzzi
si piscine de ultima generatie, iar decorul tropical este conturat de plante exotice.
De asemenea, exista o multitudine de spatii pentru evenimente precum Bastion Foyer,
care, amplasat aproape de intrare, delimiteaza spatiul lobby, dintre istoricele ziduri
ale orasului si actuala fatada, utilizind o inteligenta combinatie de sticla si crom.
Dispunind de un champagne bar in intregime din sticla, foaierul conduce, printr-o
scara impresionanta, in Stadtbild, o camera denumita dupa mozaicurile Vienei, apoi
la Boltile Coburg (de la primul etaj de subsol) unde se afla cele doua cazemate renascentiste
(Kasematten), din caramizi rosii, odinioara folosite ca grajduri pentru cai si depozit
de praf de pusca. Primul etaj, cunoscut drept Bel Etage, gazduieste Salonul de Concert
Johann Strauss si camerele cremoniale (Holul Oglinzilor, Salonul Galben, Salonul
Verde sau al Familiei, Salonul Bleu, Camera de Concerte si Salonul Marie Antoinette),
restaurate cu precizie, de unde pornesc doua rinduri de scari impunatoare catre Gradinile
Bastion, un fabulos loc de popas atunci cind infloresc magnoliile, trandafirii, lalelele,
lamiita si artarii argintii. In aripa vestica a Palatului Coburg se afla alte trei
camere istorice, odinioara locuite de membrii familiei Saxa-Coburg Gotha: Camera
Printeselor (din care s-a pastrat tapiseria originala si tavanul din lemn pictat),
Studioul Gotic (cu tapiserie din piele frantuzeasca, lucrata manual) si un studio
separat (folosit pentru intilniri de afaceri). La etajul trei al cladirii se ajunge
cu liftul, aici deschizindu-se o terasa de 65 m2, folosita pentru cocktail partyuri,
si restaurantul Coburg, in care maestrul Christian Petz, Bucatarul anului 2002, realizeaza
veritabile opere de arta in maniera gourmet. Iubitorii de vin se vor simti la Coburg
ca in Paradis, pentru ca aici se gasesc citeva crame absolut remarcabile, cu peste
3000 de sortimente din lumea intreaga, cele mai vechi vinuri datind din anul 1795.
Dincolo de degustare, din Arhiva Coburg se poate achizitiona orice produs.
